Tricoul de joc, sezonul 1968-1969

La final de sezon, peste Steaua (33 de puncte) erau Rapid (34 de puncte), Dinamo (35 de puncte) şi campioana UTA (cu 38 de puncte).

Turul a fost terminat pe locul 11, la 6 puncte de liderul UTA, având 6 victorii, 1 egal, 8 înfrângeri. Vârsta legendelor Constantin şi Ienei (aflaţi la ultimul sezon în roş-albastru) a produs lungi perioade de indisponibilitate, accidentat fiind şi Hălmăgeanu, iar titularul postului de portar, Suciu, fiind out tot sezonul, din cauza unei operaţii de menisc. Sorin Avram era oaia neagră, având ieşire nesportive faţă de conducere (fiind acuzat chiar de non-combat şi sfârşind prin a fi cedat la Constanţa), iar jucători de mare valoare nu existau, rezultatele sezonului precedent fiind obţinute pe tactică, coeziune şi profesionalism.

Pe 17 noiembrie 1968, debuta tânărul Anghel Iordănescu (18 ani şi jumătate), dar acesta nu putea conta, adunând fix 2 meciuri în tot campionatul. Tot în acest sezon debuta Costică Ştefănescu, adunând 4 meciuri. Echipa era ţinută de Vigu (30 de meciuri, din 30 posibile), Ţiţi Dumitriu (27 de meciuri, 3 goluri), Gigi Tătaru (26 de meciuri şi 7 goluri, la debut), dar mai ales de Carol Creiniceanu, extrema stânga fiind starul sezonului, cu 11 goluri în 26 de meciuri. Florea Voinea (8 goluri în campionat) şi Lajos Sătmăreanu erau şi ei oameni de bază, Negrea era şi el o constantă.

La reluarea campionatului, se face un turneu de verificare în Anglia, dar jocul tot nu se leagă.

Returul avea să fie mult mai bun, cu 8 victorii, 4 egaluri, 3 înfrângeri (un 4-2 la Dinamo, un 3-1 la Jiul, un 1-0 la U Cluj).

STEAUA 1968-1969
Sus, de la stânga la dreapta: Sătmăreanu, D. Nicolae, Suciu, Hălmăgeanu, Negrea, Vigu 
Jos: Tătaru II, Dumitriu III, Fl. Voinea, D. Popescu, S. Avram

La final de sezon 1968-1969, antrenorul Pişti Covaci încerca să găsească motivele slabei comportări din campionat:

1. Îngâmfarea;
2. Desconsiderarea adversarului;
3. Vacanţa de vară, de la mare, prost folosită;
4. Crase neglijenţe în pregătirea particulară;
5. Returul campionatului trecut, cu lupta cot la cot cu FC Argeş, a obosit echipa;
6. Desele chemări de jucători (câte 5-6) la loturi;
7. Accidentările survenite în lanţ şi obligaţia de a schimba sistemul;
8. Viaţa nesportivă, Sorin Avram, Dumitru Popescu şi Dumitru Nicolae fiind cele mai “bune” exemple;
9. Trei jucători, Rotaru, Dumitriu şi Vigu, s-au căsătorit în plin campionat.

Finala ultimului act al Cupei României, ediția 1968-1969, a adus, față în față, pe Steaua și Dinamo, într-o reeditare a finalei din 1964. Băieții lui Covaci s-au arătat mult schimbați la față în comparație cu prestațiile din campionat și, în fața a 40.000 oameni prezenți pe 23 August, s-au impus prin golurile lui Fl. Voinea (43′, 58′).

Steaua, în componența Suciu – Sătmăreanu, D. Nicolae, Hălmăgeanu, Vigu – Dumitriu III, Negrea – Pantea (Şoo 88′), Tătaru II, Voinea, Creiniceanu, s-a dovedit a fi cea mai bună din 2643 echipe înscrise la startul competiţiei, cu un joc modern, şi cu Tătaru II împins în coastele câinilor. Până la finala din 22 iunie 1969, militarii mai trecuseră de două echipe mici (Arieşul Câmpia Turzii şi Minerul Anina), apoi de Rapid, greu, după prelungiri, pentru ca, în semifinale, să treacă tur-retur de Farul Constanţa, cu 7-5, la general.

Steaua în Europa

Sezonul 1968-1969 debutează cu aflarea adversarei din turul I al Cupei Campionilor Europeni. Oponenta Stelei este puternica formaţie cehoslovacă Spartak Trnava. Înfiinţată în 1923, în Slovacia, sub numele de Rapid Trnava, îşi schimbă denumirea în Spartak în 1953. Între 1945-1993, a activat în campionatul Cehoslovaciei, înainte şi după această perioadă, până azi, performând în campionatul Slovaciei.

Prima performanţă a adversarilor noştri era reprezentată de o Cupă a Cehoslovaciei, în 1951, aceasta fiind dublată în 1967. Campionatul, însă, a fost câştigat pentru prima dată abia în 1968. Pentru a sublinia clasa acestei echipe, considerată cea mai mare a Cehoslovaciei, remarcăm stare de graţie a generaţiei, care a cucerit 5 campionate consecutiv: 1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973. Pe lângă acestea, cuceriseră ediţia 27 a Cupei Mitropa, în 1967 (participante, 16 echipe din 5 ţări: Ungaria, Cehoslovacia, Austria, Italia şi Iugoslavia), trecând de Honved, Lazio, Fiorentina şi Ujpest (în finală). Acceastă generaţie de excepţie îl avea în centrul ei pe marele centru-înaintaş Jozef Adamec, Dobias, Fandel sau Kuna fiind, lângă el, artileria grea a antrenorului Jan Hucko.

Aşadar, pe 18 septembrie 1968, (într-o joi) de la ora 18:30, doar 3.200 de spectatori au fost lângă Steaua, pe 23 august.

Steaua: Vasile Suciu – Lajos Sătmăreanu, Dumitru Nicolae, Bujor Hălmăgeanu, Iosif Vigu – Emerich Jenei, Vasile Negrea – Nicolae Pantea (Sorin Avram `69), Gheoreghe Constantin (Dumitru Popescu `57), Florea Voinea, Carol Creiniceanu Antr.: Ştefan Covaci

Spartak Trnava: Josef Gerzk – Karol Dobias, Kamil Majernik, Stansislav Jarabek, Vladimir Hagara – Ladislav Kuna, Anton Hrusecky – Stanislav Martinkovici, Jaroslav Kravalik (Adam Farkas `52), Jozef Adamec, Alojz Fandel Antr.: Jan Hucko

Steaua începe furtunos, deschizând scorul prin Carol Creiniceanu, în minutul 18: 1-0
Iureşul echipei militare îi dărâmă pe cehoslovaci, Florea Voinea mărind diferenţa în minutul 30: 2-0
Incredibila stare de excelenţă din acea zi, se exprimă în minutul 51, când Constantin (pen.) duce scorul la un neverosimil 3-0
Golul lui Kuna, din minutul 75, menţinea deschisă calificarea: Steaua – Spartak Trnava 3-1 (2-0)

Păcat imens că doar 3.200 de oameni au putut vedea fotbalul practicat de campioana României pe 18 septembrie 1968. Cele 60 de minute de superioritate absolută – în faţa unei mari echipe – consacrau tradiţia momentelor de excelenţă ale Stelei şi meritau mult, mult mai mult de la posteritate. În retur, echipa din Cehoslovacia avea să câștige cu 4-0, eliminând formația lui Covaci din primul tur.

Revista Fotbal prezenta pe prima pagină meciul Stelei “Voinea șutează decisiv 2-0”
În retur, pe 2 octombrie 1968, Spartak Trnava avea să câștige cu 4-0, eliminând formația lui Covaci din primul tur.

Lot Steaua 1968-1969

Portari: Marin Andrei, Carol Haidu, Vasile Suciu
Fundași: Gheorghe Cristache, Bujor Hălmăgeanu, Dumitru Nicolae, Radu Rotaru, Lajos Sătmăreanu, Costică Ștefănescu
Mijlocași: Carol Creiniceanu, Dumitru Dumitriu, Emeric Ienei, Dumitru Manea ,Vasile Negrea, Dumitru Popescu, Gheorghe Tătaru, Iosif Vigu
Atacanți: Sorin Avram, Gheorghe Constantin, Anghel Iordănescu, Nicolae Pantea, Vasile Soo, Florea Voinea
Antrenor: Ștefan Kovács și secundul Ştefan Onisie

În imagine Florea Voinea, unul dintre cei mai prolifici fotbaliști steliști, marcând 119 goluri în competițiile interne și cupele europene, pentru roș-albaștri. Campion național cu Steaua în 1968 și de cinci ori câștigător al Cupei României, Voinea este unul dintre puținii fotbaliști ai perioadei care a primit aprobare pentru a juca legal în străinătate. El a plecat la Nimes, în Franța, cu care a fost vicecampion în 1972. S-a întors tot la Steaua după experiența din Hexagon.

Sezonul 1968-1969

PozEchipaMVEÎGMGPDGPctComentarii
1UTA Arad3017495027+2338Cupa Campionlor Europeni
2Dinamo București30155105533+2235
3Rapid București30146104133+834Cupa Orașelor Târguri
4Steaua București30145115038+1233
5Dinamo Bacău30137103128+333Cupa Orașelor Târguri
6Jiul Petroșani30135123532+331
7Universitatea Craiova30143134547-231
8U Cluj30134134739+830
9Farul Constanța30133143543-829
10Crișul Oradea30108123633+328
11Politehnica Iași30124143142-1128
12Argeș Pitești30131163844-627
13Petrolul Ploiești30123153041-1127
14ASA Târgu Mureș30123153247-1527
15Progresul București3098133039-926Retrogradate
în Divizia B
16Vagonul Arad30103174060-2023
În 1968, echipa de handbal a Clubului Steaua a reusit performanta maxima de a castiga Cupa Campionilor Europeni, formatul de atunci a Ligii Campionilor din prezent.
In prima finala la 06 aprilie 1968 in R.F.G.(Frankfurt) Steaua invinge Dukla Praga cu 13 – 11 si aduce Cupa Campionilor la Bucuresti.

#spiritdeluptă