29 noiembrie 1953

Sezonul 1953 a continuat seria glorioaselor rezultate instituite de instituţia CCA-ului. Jocul fabulos producea al treilea titlu consecutiv. Campionatul redus la 12 echipe, după numai un an cu 14, a fost câştigat (din nou) în faţa lui Dinamo.

După 4 succese din 5 ediţii disputate, după război, sezonul 1953 a însemnat prima ratare a Cupei, Steaua pierdea 0-1 în finala cu Flamura Roşie Arad (Vaczi, min. 110).

În şaisprezecimi, pe 16 septembrie, CCA a câştigat cu 2-0 la Iaşi, în faţa Locomotivei. Tot în septembrie, pe 30, CCA câştiga, în faţa lui Spartac Bucureşti, cu 4-1 (2-0). Sferturile de finală, din 21 octombrie 1953, aduc calificarea militarilor, la Ploieşti, în faţa lui Flacara, după victoria cu 2-1 (1-0). Pe 15 noiembrie 1953, CCA o elimina, din nou, din semifinale, pe Rapid (Locomotiva Bucureşti), cu 1-0.

A cincea finală consecutivă de Cupă o opunea pe Flamura Roşie Arad, CCA-ului. Fruntaşa tradiţională a întrecerii interne, Flamaura Roşie Arad, terminase sezonul 1953 pe locul 3, la un punct în spatele lui Dinamo şi la 4 în spatele CCA-ului.

Pe data de 29 noiembrie 1953, se disputa, pe nou-construitul 23 august, cea de-a 16-a finală a Cupei României. Nu mai puţin de 50.000 de oameni au luat cu asalt stadionul. Brigada de arbitri era formată din bucureştenii: Mihai Popa, la centru, ajutat de Solomon Segal şi Dumitru Dimulescu.

CCA: Constantin Toma, Vasile Zavoda, Alexandru Apolzan, Traian Ivănescu, Ştefan Onisie, Tiberiu Bone, Francisc Zavoda, Nicolae Tataru, Ion Alecsandrescu, Iosif Petschvoski, Alexandru Karikas (a mai jucat Victor Moldovan). Antrenor, la finală, a fost Francisc Ronnay, deşi sezonul fusese început de Gheorghe Popescu, care fusese înlocuit de Ronnay, liber din cauza desfiinţării CA Câmpulung Moldovenesc.

La acest meci trebuie adăugate două premiere în fotbalul românesc, şi anume: este prima finală jucată pe Stadionul 23 august, construit în acel an, şi difuzarea pentru prima dată la radio a finalei (doar a doua repriză).

În poză, Petschvoski, echipament închis, încearcă să treacă de Lupaş, fundaşul celor de la Flamura Roşie.