Tricoul de joc, sezonul 1967-1968

În cea de-a 50-a ediție de campionat disputată în România, Steaua, pregătită de Ștefan Covaci, reușește să obțină ceea ce avea să fie singurul titlu în 14 ani.

După meciul de prezentare cu ȚSKA Cerveno Zname, 2-0, cu Șoo două goluri și cu o apărare bună, se pleacă la drum. Fără Petescu și Raksi, transferați, și fără Puiu Creiniceanu, operat la menisc.

Fără înfrângere până la final și după o secetă prelungită, militarii reușesc un nou titlu, așteptat de toată lumea. Grosul punctelor fusese adus din deplasare, acolo unde echipa nu pierduse decât două partide din 13 (alte șase victorii și cinci rezultate de egalitate), în schimb, acasă, linia de clasament cuprindea opt victorii, două egaluri și trei înfrângeri.

Din păcate, eventul e ratat, după Steaua 2-1 Poli Timișoara și Progresul 2-1 Steaua, în Cupă, ultimul meci în sferturi.

Principala caracteristică a Stelei în acel sezon a fost stabilitatea, cea care avea să genereze și omogenitatea. Sătmăreanu va evolua în toate cele 26 partide, de la meciul cu Dinamo Bacău din prima etapă, până la final, 3-1 contra Petrolului. Hălmăgeanu rata o singură partidă, iar Sorin Avram și Dumitru Popescu evoluau, și ei, în peste 20 meciuri. Chiar dacă Ienei ajunsese la 31 ani, iar Profesorul Constantin devenise mai lent, „bătrânii” au dat greutate echipei, alături de Gheorghe Tătaru, tânărul de numai 18 ani care avea să evolueze în 18 partide. De altfel, acest lucru se va vedea și în graficul echipei în clasament: din etapa zece, Steaua nu va mai coborî mai jos de locul doi până la final.
La final de campionat, FC Argeș Pitești se situa pe poziția a doua, iar Dinamo, pe trei.

Demis de la echipa națională a României după 1-7 cu Elveția, Covaci s-a refugiat la Steaua unde, în trei ani de ședere avea să aducă tot atâtea trofee: un titlu de campion și două Cupe ale României. Născut la Timișoara, în 1920, Piști evoluase, cu succes, în echipe din campionatul nostru, până în 1953. S-a dedicat, apoi, meseriei de antrenor. Adept al dăruirii în fotbal până la sacrificiu, a construit o echipă bazată, meci de meci, pe același schelet.
Ajungea, apoi, la Ajax, cu care cucerea două Cupe ale Campionilor Europeni, instaurând „fotbalul total”. A decedat pe 11 mai 1995.

Steaua în Europa

În sezonul 1967-1968, Steaua avea să joace în Cupa Cupelor. În primul tur Steaua va întâlni echipa Austria Viena.

Meciul s-a disputat pe 13 septembrie 1967, ora 21:15, pe stadionul „Prater” din Viena. Spectatori: 14.433.

Austria Viena: Schneider – Novy, Frank, Frohlich, Knoll – Dirnberger, Parits, Poindl – Markovici, Hiesel, Fiala. Antr.: Heinrich Muller

Steaua Bucureşti: Haidu – Sătmăreanu, Hălmăgeanu, Dumitru Nicolae, Radu Rotaru – Negrea, Vasile Popescu, Sorin Avram – Şoo, Florea Voinea, Gh. Constantin Antr.: Ştefan Covaci

Istoricul meciului e simplu. Un joc tactic excelent al Stelei, concepţia lui Covaci fiind pusă în practică foarte bine de nişte jucători de la care nu se aştepta asta.

În minutul 42, Vasile Şoo o duce pe Steaua în avantaj: 1-0
În minutul 70, Sorin Avram înscrie şi măreşte avantajul: 2-0.

Norbert Looper (secretar general al Austriei): Steaua, ediţia 1967, este un team mult mai rapid decît Steaua 1961. Echipa bucureşteană este o echipă foarte bine făcută fizic, cu o tehnică remarcabilă. Joacă elastic, promptă în acţiunile de apărare, fulgerătoare pe contraatac. Sunt tocmai armele cu care a obţinut victoria împotriva noastră. Jocul de la Bucureşti va decide.

Gheorghe Constantin: Aşa cum jucăm acum sunt folosite total posibilităţile echipei noastre. Am scos de la naftalină veche armă a CCA-ului – pasa multiplă – care se dovedeşte modernă şi mai ales extrem de utilă. Ea ne înlesneşte controlul asupra nervilor adversarului.

Primul rezultat european mare al Stelei, realizat sub comanda lui Ştefan Covaci. Returul era peste 2 săptămâni, la Bucureşti, unde pe Stadionul Republicii, în fața a 9,101 de spectatori, Steaua se impunea cu 2-1 prin reușitele semnate de Dumitru Manea 24′ și Vasile Negrea 85′, pentru Austria a înscris Vladimir Marković. Următorul adversar avea să îi ducă pe steliști pe Mestalla.

Aici, susținuti de 22.000 de spectatori, Valencia avea să se impună cu 3-0 prin Claramunt (1′) și Ansola (44′, 74′).

În retur, pe 14 decembrie 1967, Steaua învingea Valencia, pe Stadionul Republicii, cu 1-0. Reușita militarilor avea să vină din partea simbolului Gheorghe Constantin, care sărbătoarea atunci aniversarea de 35 de ani. Scorul a fost, însă, insuficient pentru calificare.

Lot Steaua 1967-1968

Portari: Carol Haidu, Vasile Suciu
Fundași: Bujor Hălmăgeanu, Dumitru Nicolae, Radu Rotaru, Lajos Sătmăreanu
Mijlocași: Carol Creiniceanu, Emeric Ienei, Dumitru Manea, Vasile Negrea, Dumitru Popescu, Gheorghe Tătaru, Iosif Vigu
Atacanți: Sorin Avram, Gheorghe Constantin, Nicolae Pantea, Vasile Soo, Florea Voinea
Antrenori: Ștefan Covaci (Kovács), Ștefan Onisie

Sezonul 1967-1968

Sursa poze: Steaua Virtual Museum

#spiritdeluptă