Primii şi în Ştefan cel Mare

Steaua s-a antrenat, imediat după înfiinţare, în Ştefan cel Mare.

Până în aprilie 1974, când a fost construit stadionul Ghencea, Steaua a jucat meciurile de „acasă” pe stadioanele Venus Bucureşti, „ONEF” Bucureşti, Republicii şi 23 August.

Pe Venus, ASCA (cum se numea în acea perioadă) a jucat doar 3 meciuri: prima etapă a campionatului 1947-1948, împotriva Dermatei, a doua, împotriva celor de la Ciocanul, şi a IV-a, împotriva Universităţii Cluj.


Pe stadionul ONEF, ASCA a disputat primul meci pe 28 septembrie 1947, în faţa a 4000 de spectatori, pierzând contra lui FC Ploieşti, 1-2, golul steliştilor fiind marcat de Fl. Marinescu.


Pe stadionul Republica, CCA Bucureşti a jucat, pentru prima oară, finala Cupei, în ediţia 1950-1951, trecând de Flamura Roşie cu 3-1. Ultimul joc pe acest stadion a fost disputat de Steaua pe 5 noiembrie 1972, în etapa 10, contra celor de la U Cluj, în faţa a 20.000 de spectatori.


Alta gazdă pentru Steaua a fost Stadionul Naţional, inaugurat în 1953, acolo unde unele dintre cele mai frumoase jocuri erau date de cuplajele bucureştene din anii ’60-’70.


Dar, puţină lume ştie că, imediat după fondare, CCA își efectua antrenamentele pe un stadion amenajat imediat după război la intersecția bulevardului Bonaparte (ulterior, Ilie Pintilie, actualul Iancu de Hunedoara) cu strada Londra, unde are stadion acum Dinamo.

La acel moment, nu era amenajat încă, ci era doar un maidan lângă ITB. Cel mai probabil, ținea de Societatea de Transport București înainte de război și a fost amenajat imediat după război. Se mai jucau aici și meciuri de Cupă, așa cum menționează în memoriile lor jucători ai clubului precum Emeric Ienei, Gheorghe Constantin sau Mihai Flamaropol.

În 1958, C.C.A. a renunțat la acest teren în favoarea municipalității pentru a construi blocuri de locuințe pentru Ministerul Apărării (unde au locuit și sportivi de la CCA) și pentru Ministerul de Interne (sportivi de la Dinamo) și pentru ITB (actualul STB).
Blocurile care s-au construit ulterior, pe terenul de fotbal, au fost distribuite astfel: unul pentru Armată (unde s-au mutat și numeroși fotbaliști de la CCA), unul pentru Ministerul de Interne, unul pentru CC (chiar lângă str. Londra) și unul pentru ITB (RATB, STB). Blocurile au fost construite cam în 1959/1960 și CCA (din 1962, Steaua) s-a mutat din acest prim stadion.

Actualii locuitori își aduc aminte că în acele garsoniere au stat o perioadă Țop Voinescu, Gheorghe Ola și mulți alți sportivi de la secțiile de fotbal, rugby etc.

Surse: Steaua, legenda unei echipe de fotbal, Stadion de Cartier.
Fotografia aeriană din 1938 (Fotbalul anilor 50)