Modelul de bună practică pe care FRF nu-l va da niciodată drept exemplu

Există în România un model care funcționează de 13 ani, fără scheme juridice, fără ordonanțe croite pe genunchi și fără artificii juridice la limita legalității. Se numește modelul Craiova.

Nu-l veți vedea niciodată promovat de FRF ca studiu de caz, pentru că o instituție care și-a modificat regulamentele tocmai pentru a elimina orice „interpretare” în cazul Stelei nu va prezenta public un model corect pentru o echipă pe care încearcă să o blocheze. Așa plătim tribut unei mentalități care preferă scandalul și improvizația, în timp ce singura soluție funcțională rămâne nedocumentată.

Să vedem de ce este un model de bună practică. Cu cifre, nu cu impresii.

1. Identitatea rămâne acolo unde s-a născut

Clubul Sportiv Universitatea Craiova este instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației, nu o firmă și nu un vehicul comercial. El aduce în asociere marca, titulatura, culorile, emblema și palmaresul. Nimeni nu a „cumpărat” istoria ministerului. Ea a fost pusă în valoare, rămânând în proprietatea statului, exact cum și Steaua București ar trebui să rămână în patrimoniul Ministerului Apărării Naționale.

2. Cadrul juridic există deja în lege

Asocierea în participațiune este o formă contractuală reglementată de Codul Civil, utilizată în mod curent în economie. Nu a fost nevoie de derogări speciale, de hotărâri de guvern dedicate unui singur beneficiar sau de „interpretări” convenabile. Legea a fost aplicată, nu ocolită. Nu este nevoie de un guvern pus să rezolve punctual această problemă.

3. Trei entități, trei roluri, zero suprapuneri

Ministerul Educației deține clubul-mamă și identitatea. Primăria deține infrastructura. Investitorul privat își asumă riscul comercial și managementul sportiv. Fiecare face ceea ce îi revine și răspunde pentru propria activitate. Aceasta este definiția unui parteneriat public-privat funcțional.

4. Nimeni nu primește nimic gratis

Aici se prăbușesc toate acuzațiile privind „cluburile întreținute din bani publici”. Clubul plătește municipalității aproximativ 15.000 de euro pentru fiecare meci intern în actualul sezon, după ce în sezonul precedent taxa era de aproximativ 18.000 de euro.

Pentru meciurile europene, în sezonul trecut, clubul a achitat aproape 39.000 de euro pentru fiecare partidă. Numai campania europeană din 2025 a însemnat 234.000 de euro virați către bugetul local din șase meciuri. La acestea se adaugă costurile de securitate, exploatare și curățenie, precum și 5% din încasările din bilete și abonamente, direcționate către Clubul Sportiv.

5. Banul public nu intră în fotbalul profesionist

Potrivit declarațiilor directorului Clubului Sportiv din 2020, instituția avea un buget de aproximativ 2,8 milioane de lei pentru 15 discipline sportive, de la dans sportiv la orientare, precizând explicit că fotbalul nu primește finanțare. Mai mult, circuitul financiar este invers: fotbalul virează 5% din încasările din bilete și abonamente către Clubul Sportiv.

Fotbalul finanțează sportul de masă, nu invers.

6. Rezultatele sportive sunt de nivel istoric

Sezonul 2025/2026 a adus campionatul, Cupa României, calificarea în premieră într-o fază principală a unei competiții europene, câștigarea Supercupei și participarea în preliminariile Champions League.

Nu este o teorie frumoasă pe hârtie, ci cel mai bun sezon din ultimele decenii ale clubului.

7. Și rezultatele financiare sunt pe măsură

Doar din parcursul european 2025/2026, clubul a încasat aproximativ 5,7 milioane de euro de la UEFA, dintre care 750.000 de euro au provenit din componenta „value pillar”, care măsoară audiența TV și coeficientul.

Pe întreg sezonul, veniturile au depășit 20 de milioane de euro, iar lotul a ajuns la o valoare de piață de 38,8 milioane de euro, cea mai mare din România, potrivit evaluării Transfermarkt din iulie 2026.

8. Are orizont de timp, nu mandate

Asocierea a fost prelungită până în 2032, potrivit declarațiilor lui Mihai Rotaru. Este un proiect construit pe termen lung, nu în funcție de ciclurile electorale.

9. Nu este o excentricitate românească, ci normalitate europeană

În Polonia, cluburi din Ekstraklasa, precum Górnik Zabrze, Wisła Płock sau Górnik Łęczna, au fost în proprietate publică, potrivit unui studiu academic privind sezonul 2021/2022. De asemenea, Zagłębie Lubin aparține unei companii al cărei acționar principal este statul.

Ideea că „statul nu are ce căuta în fotbalul profesionist” este un mit local, nu o normă UEFA.

10. Este replicabil. Iar aceasta este adevărata problemă

Modelul putea fi documentat, standardizat și oferit drept ghid tuturor cluburilor blocate între tradiție și lege. În schimb, FRF a ales direcția opusă: modificarea regulamentelor astfel încât cluburile de drept public să nu mai poată promova în Superligă, deși pot participa în competițiile europene, așa cum s-a întâmplat în cazul Corvinului Hunedoara.

În același timp, suporterii Stelei invocă precedente precum CS Otopeni și Gaz Metan Mediaș, despre care susțin că au evoluat în prima ligă ca entități de drept public.

Regula nu a apărut din nevoia de ordine, ci din nevoia de a închide o discuție incomodă.

Concluzia este simplă și incomodă: nu legea a fost problema, ci modul în care a fost aplicată. Craiova a demonstrat că se poate: legal, transparent, cu obligațiile financiare achitate la zi și cu performanțe sportive confirmate prin trofee.

Surse și documentare