NATAŢIE

Ani la rândul, înotătorii militari precum Titus Groza, Lisbeth și Hubert Book, Sanda Eftimiu-Platon, Iosif Novac, Felix Heitz, frații Klaus și Herbert Wittemberger au dominat podiumurile românești. Cele dintâi reușite internaționale i-au adus în centrul atenției pe Nicolae Firoiu, Ingrid Ungur, Ștefan Ionescu, Alexandru Schmaltzer și Mihai Mitorfan, cel din urmă fiind printre cei mai buni performeri din lume ai probei de 200 de metri bras, în 1958, totodată calificat în semifinalele cursei olimpice de la Roma, în 1960.Mult mai târziu, Loredana Diaconescu, la doar 15 ani, reușea să aducă primele medalii europene și să se impună în înotul mondial. Acest lucru era completat de Nicolae Ivan și Nicolae Butacu, cel dintâi cucerind „bronzul”mondial la proba de 4×100 metri liber, iar cel de-al doilea fiind autorul unui „argint” european al probei de 200 de metri spate.Începând cu 1995, secția și-a demonstrat autoritatea pe plan intern, aducând cele mai multe titluri de campion național, an de an, cât și rezultate notabile pe plan internațional. Băieților antrenorului Ivan i-au urmat „băieții profesoarei Doina Sava”, considerată o șlefuitoare de talente – Dragoș Coman, Cezar Bădiță și Felix Maestru, care s-au remarcat la toate competițiile internaționale: europene, mondiale și Jocuri Olimpice.La începutul anilor 2000, două tinere speranțe se alăturau echipei profesoarei Doina Sava: Camelia Potec (medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale din 2001) și Valentina Brat (vicecampioană europeană de juniori, în 2001). În 2003, Dragoș Coman cucerea „bronzul” (400 de metri liber) la Campionatele Mondiale din Barcelona și, un an mai târziu, adăuga palmaresului trei medalii („bronz” la mondialul din S.U.A. și alte două asemenea la europeanul de la Madrid).Apoi, anul 2004 s-a dovedit a fi unul excepțional pentru natația stelistă: Camelia Potec a cucerit patru medalii la europenele de la Madrid (un „aur” și titlul de campioană europeană la 200 de metri liber, un „argint” la 400 de metri liber și două medalii de bronz la 800 de metri liber și ștafeta la 4×200 de metri liber). Per total, sportiva s-a clasat pe locul secund în clasamentul general 2003/2004 al Cupei Mondiale, obținând nu mai puțin de 11 titluri de campioană națională.Toate acestea au fost încununate de cel mai râvnit titlu din cariera unui sportiv, la Jocurile Olimpice de la Atena, unde Camelia Potec a cucerit medalia de aur la 200 de metri liber și titlul de campioană olimpică – de altfel, primul și singurul din istoria natației steliste. Anul următor, stelista a devenit campioană mondială universitară și, în 2006, a cucerit încă trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Mondiale Militare, pentru ca, în 2009, să stabilească un record european al probei de 1.500 de metri, în cadrul concursului internațional de natație de la Paris, performanțe care nu au fost întrecute de înotătorii români, până astăzi.