Nu regreta niciodată drumul pe care l-ai ales!
Cei care nu au trădat au fost, sunt și vor fi mereu prezenți pentru blazon, indiferent de greutăți, indiferent de împrejurări! Au fost, sunt si vor fi mereu acasă! Acasă, da! Acasă, acolo unde toți vibrăm la unison pe aceleași unde!
Momentul acela când intri în Drumul Taberei și simți emulația cartierului, vezi părinți cu copii de mână pe aleile tixite de “brigăzi”, vezi grupuri de puștani de liceu cu fericirea desenată pe chipuri… Inevitabil, dacă nu ești din București și nu cunoști zonele atât de bine, riști să mai faci ceva minute bune în plus până la parcare, pentru că frumusețea cartierului în astfel de momente este orbitoare…evident, Waze-ul este degeaba, nu te poți concentra pe hărți în clipele respective.
Într-un final ajungi în parcare…Kaufland. Este printre foarte puținele locuri în care ai o șansă de a găsi un loc liber. Deschizi geamul. În jurul tau, zarvă, haos, nebunie. E zi de meci! E superb, te ia febra meciului din ce în ce mai tare. Îți aprinzi o țigară, tragi un fum, după care tragi o gură mare de aer în piept, și, foarte apăsat, o dai afară. Ai intrat în film. Cobori din mașină, îți pui eșarfa. Ești acolo, în sfârșit. Ești acasă. Aveai nevoie de asta, ca de un drog. Steaua este un drog…ce drog ciudat. În jurul tău, o mare de oameni. Toată parcarea este roș-albastră. Deși nu îi știi pe toți, tu îi știi. Vibrația aia comună face minuni, leagă prietenii pe viață.
Te pui la drum, pulsul se intensifică. Știi că te apropii de infern. În gand, începi involuntar să fredonezi cântecele peluzei. Intri pe, așa cum îmi place mie să o numesc, aleea roș-albastră..care alee are un singur punct final. Templul. Îl zărești, îl simți, îl miroși! Din departare se aud brigăzile deja plecate în masă către stadion. Piele de găină, vibrații în corp. Dintr-o dată, creierul și vocea se dezlănțuie într-o singură voce cu marea de ultrași: “SUNTEM NOI, STEAUA SUNTEM NOI!”
Ajuns în capătul aleii, îl vezi măreț ca pe un Sfinx cum veghează asupra cartierului. Este el, Templul fotbalului! Casa ta pentru cel puțin 90 de minute. Locul în care intri fără griji, fără probleme, fără mamă, fără tată, fară nevastă, fără copil. Acolo ai o singură familie. Familia Steaua. Toți sunteți frați de suferință, frați de fericire, frați de agonie, frați de extaz. Singura familie care contează în momentul acela.
Așa că tu, Stelistule, nu regreta niciodată drumul pe care l-ai ales. Nu te-ai dezis de culori în ciuda greutăților, ai rămas drept într-o lume strâmbă. Fii mândru de tine! Toți am ales un singur drum. Un drum comun. Un drum greu și anevoios plin de piedici, de intrigi! Cu toate acestea, ai rămas acolo, nu ai plecat!
Semnat: Unul dintre cei care nu au tradat‼️
#înGhenceadoarSteaua #CeiCareNUauTrădat #spiritdeluptă #aicieSteaua #vremSteauaînA